"Te iubesc! Te-am iubit de la început, neîntrerupt, te iubesc şi acum şi te voi iubi şi mâine şi poimâine şi răspoimâine, nu ştiu până când, dar ştiu că te voi iubi mai mult după ce vei fi plecat. Te iubesc când dormi la perete, te iubesc când te trezeşti cu ochii blânzi care caută o îmbrăţişare. Te iubesc când joci tenis. Te iubesc când conduci. Te iubesc când tragi din ţigară. Te iubesc când glumeşti şi faci totul să pară simplu. Te iubesc când înoţi şi când te arunci în apă. Te iubesc când bei Cola, deşi ştii că nu ai voie. Te iubesc când mă iei de mână ca să traversăm strada. Te iubesc când mă baţi la biliard. Te iubesc când ştii întotdeauna drumul. Te iubesc când te lauzi cu mine. Te iubesc când mă iubeşti…
…dar nu mai putem fi împreună…"
14 comments:
Cu cât folosim mai des niște cuvinte, cu atât ele devin mai lipsite de conținut.
1. Stiam de mult ca esti o persoana sensibila...foarte dragut
2. E bine sa iubesti numai sa nimeresti persoana...e clar ca e asa in cazul tau daca ai ajuns sa incerci asemenea trairi
3. Intr-un articol scris pe la inceputurile blogului (am avut ceva timp liber asa ca l-am luat la puricat:D) scriai ca nu concepi cum se poate sa iubesti dar sa nu mai fi impreuna cu cocontractantul...actus interpretandus => postul tau de azi ar urma sa se refere de fapt ca de cateva zile ai inceput sa te joci de-a omul de cariera (bravo tie!) si nu mai timp de nimic, in aceasta categorie , "nimic", urmand sa se circumscrie si persoana iubita alaturi de sentimentul accesoriu.
4. Daca interpretarea de la punctul 3 e adevarata:
a. stiai ce o sa urmeze dupa terminarea facultatii
b. daca asta a fost intentia articolului sa stii ca lumea nu o sa inteleaga din ce ai scris tu; o sa inceapa aici o puzderie de comentarii pe baza ca daca iubesti trebuie sa treci de orice obstacole etc...adica ceva foarte urat, o sezoaca emoista
5. Daca intentia articolului nu era cea de la punctul 3 inseamna ca ma alatur persoanelor de la punctul 4 litera b teza I. In acest caz astept lamuriri de la tine pentru ca m-ai bagat in ceata rau de tot si nu-mi place sa fiu pe dinafara.
Iulia... nici nu stii cat mi se potriveste textul acesta... chiar astazi il traiesc... e devastator sentimentul...
Pentru V: Si atunci hai sa nu le spunem, nu? Sa asteptam momentul potrivit! Si s-ar putea ca acest moment sa nu mai vina sau sa treaca neobservat si sa ramanem cu regretul ca nu le-am spus niciodata. Oare Nicu Constantin nu regreta, acolo unde este, ca nu i-a spus niciodata sotiei sale "Te iubesc!"? If tomorrow never comes...
Pentru Iulian: Probabil ca ma repet si ma contrazic pe acest blog, dar asta este consecinta faptului ca din cate ganduri si idei imi trec prin minte, nu reusesc sa mai fac diferenta intre cele pe care le-am scris si cele pe care doar le-am gandit. Dar acum ca zici tu, da, imi amintesc ce am scris si se poate sa ma fi contrazis sau se mai poate ca Specialia generalibus derogant. Si uneori viata (mie in special) tinde sa-ti demonstreze ca lucrurile pe care le afirmi cu tarie, nu se verifica. Sau se mai poate ca incercand sa compensez greseala de a fi deturnat blogul de la natura sa de bookblog (din lipsa de citit), cu scrierile mele emoiste, sa fi incercat disperat sa il readuc pe filiera literara printr-o post care nu e scris in proza, ci in versuri. Albe. Lirism. Literatura pura.
Concluzia este ca nu conteaza ce am vrut eu sa scriu/fac, ci ceea ce simti tu cand citesti!
nu stiu de ce unii cititori nu pot sa faca diferenta intre autor si narator..
Pentru Sophy:
Diferenta asta la Iulia pe blog nu exista. In toate articolele ei, fie recenzii fie articole de opinie, nu am vazut asemenea dedublari de personalitate. Intotdeauna cand s-a referit la un sentiment, proprietara acestui stabiliment a vizat trairile proprii. In orice caz sa produci asa ceva ca literatura...e rau nu e bine:D Si pana la urma cat ai iubi pe cineva, daca nu mai poti fi impreuna cu persoana respectiva faci un dus rece, iei lucrurile ca atare si iti revii. Pui piciorul pe furtun si nu mai picura nimic:))....hac!!!
@ You'll never walk alone..
poate ai dreptate poate nu, dar cel putin in legatura cu iubitul nu iti dau dreptatea. daca iubesti pe cineva cu adevarat nu exista motiv care sa te desparta..si in cazul unei iubiri adevarate nici un efort nu e prea mare..cel putin asa cred eu
Pentru Sophy
Foarte corect, daca te iubesti cu cineva faci orice sa nu se aleaga praful. Asa e si frumos, sa iubesti si sa-ti fie toate bune in dragoste. Ceea ce vroiam eu sa subliniez nu e ca e rau sa iubesti sau sa fii sentimental sau sa faci orice ca sa fii cu persoana iubita.
Dar e foarte nociv sa te ia disperarea sau sa te macini de vreme ce o relatie nu mai poate continua din motive obiective iar tu ai facut orice sa o salvezi (adica ipoteza 'te iubesc, dar nu mai putem fi impreuna' pentru ca asta e situatia data de la care plecam cu harneala aka dezbaterea:D). O data ce ai epuizat orice cale nu ai decat sa iei situatia ca atare. Si nu ai cum sa cuprinzi toate situatiile care pot aparea ca sa generalizezi si sa zici ca iubirea trece peste orice...nu stii ce te loveste si de unde:P
Oricum si cu iubirea e bine sa stii cand sa te opresti. Pentru ca daca nu curmi o situatie uno ictu oricum trece ea in nefiinta treptat.
Uite aici o tema de meditatie:
Un baiat si o fata fiintau la facultatea de stiinte politice. Normal ca se iubeau ca altfel nu mai exista situatia premisa pentru ca asta sa fie o tema de meditatie. Amandoi au dat examen pentru o bursa in Japonia. Daca iei asa ceva se cheama ca te-ai scos pentru ca min de externe are lipsa de persoane cunoscatoare ale acestei limbi iar daca te inregimentezi in MAE sa zicem ca nu are cum sa-ti mearga rau. Ea a luat examenul, el nu => din nobilul sentiment al dragostei bineinteles ca domnisoara nu s-a mai dus pentru a ramane impreuna cu alesul inimii ei. Acum ea e la o institutie publica unde culmea i-a mai si redus Boculean din salariu, a paciuit sa stea la cineva ca altfel ar chirci-o rau de tot chiria. Iar el...e la metropola de bastina si si-a capacitat sufletul pereche sa-i caute job prin mareata capitala. Relatia lor abia mai palpaie si nu prea are viitor. Ori sunt eu prost, ori aici nu e nimic roz si nici romantic.
ok. inteleg punctul tau de vedere si situatia data.
presupunand ca acesta poveste ar fi povestea mea as intelege fraza "te iubesc, dar nu mai putem fi impreuna" doar ca nu as pune nici un text in fata. mi s-ar parea prea dureros pentru ambele parti..
Ba, n-as face pe desteptul cu voi, dar sunteti prosti! :D
Nu vedeti ca sunt niste ghilimele acolo???
eu cred ca totul se rezuma la : ”te iubesc, dar am nevoie sa-mi lipsesti”...
pt. Anonim: Ce frumos stii tu sa spui! Pacat ca nu te-ai semnat. De regula oamenii cand spun lucruri frumoase le revendica, nu se ascund de ele.
sec si putin cinic
Post a Comment